Ciorba

Inainte sa ma cunoasca pe mine, Mimi nu pusese in viata lui gura pe ciorba. Nu condamn, nu ar fi avut de unde. Dar de cand a gustat aceasta supa acra magica, a fost cucerit. Mananca ciorba ca haplea si de fiecare data isi mai pune o portie. Fac ciorba in medie o data pe luna ca n-am chef sa stau o ora jumate in bucatarie prea des, asa ca de fiecare data este primita cu entuziasm. Acum ca s-a prins cam cum ar trebui sa fie o ciorba, Mimi s-a apucat sa-mi dea note, care variaza in functie de cat chef am avut in ziua respectiva sa bibilesc.
Ieri cand a venit de la munca si a vazut ca facusem ciorba, s-a luminat tot. Nu aveti idee ce ma bucur, ca si io-s mare ciorbareasa si as fi fost trista daca nu ar fi fost pe gustul lui.

Alte mancaruri incercate pana acum de catre Mimi ( cu stelute de la 1 la 5, 1 fiind naspa si 5 fiind super bun) :

tocanita de ceapa cu pui (4 stelute)
sarmale (5 stelute)
mamaliga (1 steluta)
ciorba de burta (1 steluta)
mancare de mazare (3 stelute)
drob (1 steluta)
sorici (bine asta nu e mancare dar e mereu profund ingretosat : minus 1 steluta)
ghiveci (3 stelute)
tocanita clasica (3 stelute)

Problema mea cu Mimi cand gatesc ca acasa, e ca nu prea vrea sa manance aceeasi mancare a doua zi. Nu e obisnuit si ii e greu sa inteleaga ca daca fac o oala de ceva, logic va trebui sa mancam acel ceva si a doua zi. Oricat ma chinui sa gatesc in cantitati reduse, mereu ramane peste si a doua zi ori mananc eu la pranz, ori aia e cina. Mie una nu mi se pare ciudat, dar asta stiu ca e obisnuinta.
Ei, macar bine ca ciorba o mananca si a doua zi :)

Revin.