Cred ca v-am mai zis ca am o super smechera bicla pe care am primit-o CA CAdo cand m-am mutat aici, asta iarna. Ei, aceasta super bicla a fost folosita de 4 sau 5 ori maxim si o data am si cazut de pe ea ca am alunecat pe gheata. In rest, sta bine merci in subsol, impreuna cu bicla lu mimozu, sunt colege de apartament.
Taicasu lu mimozu ce s-a gandit el acu cateva saptamani, trebe musai sa luam si cos pt bicla sa am in fata pt cand ma duc la cumparaturi. Trecand peste faptul ca eu nu prea merg la cumparaturi (decat de tzoale, da cica nu se pune), nu vad in ce scenariu as lua bicla la cumparaturi (ca doar mi-am luat cosulet din ala cu roti), ba mai mult, nu am unde sa biciclesc in general ca daca e departe merg cu masina si daca e vreo petrecere bicicleste mimozu si eu stau ca o zana pe portbagaj si ii dau instructiuni. Acestea fiind spuse, cand a propus taicasu sa imi iau cos, am zis da-da si am trecut peste, ca oricum nu aveam cand sa mergem.
Aseara, au venit pe la noi sa le povestim cu vacanta si sa ne mai vedem si noi om cu persoana. Si din vorba in vorba, ma prinde ta-su ca azi stau acasa. Aaaaa, numai bine, mergem maine si luam cos. Zic bine bine, vii aici si conduc io pana la magazan. Aaaa pai nu asa, tre sa biciclim ca tre sa il si monteze. Aaaaoleu, e departe?? Nu, e pe langa noi magazinu, imediat ajungem (ei stau cam la 7 km de noi).Pffff 7km sa biciclesc, plm nu stiam ce scuza sa gasesc sa ma fofilez. Mimozu imediat m-a ghicit si a inceput sa-mi faca teoria chibritului ca da ca ma plang de burta da bag numa cartofi prajiti si mi-e lene sa-mi misc curu si pana la colt. I-am inchis gura repede ca nici el de cand si-a cumparat masina nu si-a mai miscat curuletu pretios sa dea la pedale. Anyway, he did make a point, asa ca am zis ok gata maine mergem sa luam cos.
Si azi la 11 dimineata ta-su era prezent la datorie. Dusu a fost cum a fost, am mai ras, am mai vorbit, am povestit. Astfel am descoperit ca magazinu e la 10 km de mine, dar nu ma resimteam. Deja ma si dadeam zmeoaica, ce mamaliga moale am fost eu ca aveam impresia ca nu pot. Am ales cosu, l-a montat nea Caisa si cand m-a vazut taica-su asa incantata a zis ca musai tre sa il vada si maica-sa sa isi dea cu parerea. Asa ca am biciclit inca vreo 2-3 km pana la ai lui acasa ca sa beau un pahar de suc si sa zica maica-sa ca ce cos frumox am io.
Am mai stat asa vreo 10 minute la ei si am zis gata pa la revedere io ma duc acasa. Si s-a oferit ta-su sa ma conduca inca 7km inapoi, ca el are bicla electrica il doare la bascheti. Numai bine. Ma nene, dupa un km au inceput sa ma doara muschii de la picioare de zici ca ce-i aia. Dupa aia, instantaneu simteam asa ca si cum aveam ace in cur. Ma durea popou de nu mai puteam. Dupa inca un km ma ia si durerea de genunchi stang. Ta-su radea de mine de se spargea, mai rar vezi fata la 25 de ani sa o doara oasele ca pe o femeie de 40. Deja pe dealurile alea la urcus imi ieseau ochii din cap ca la melc. Imi venea sa-mi bag picioarele sa ma dau jos de pe bicla si sa merg asa lent pe langa ea pana oi ajunge acasa. Da am stat io si m-am gandit ca daca fac asta, pe langa faptu ca o sa rada taica-su si cu curu de mine, o sa povesteasca la tot familionu ce viteaza eram io la dus si ca la intors am fost balega. Asa ca am pedalat si cand am stiut ca mai am putin pana acasa parca vedeam luminita de la capatu tunelului! Mi-a dus omu bicla in subsol si a plecat acasa.
Abia am urcat scarile pana la mine, imi tremurau efectiv picioarele. Acu stau tolanita in canapea si nu intentionez sa ma misc in urmatoarea ora. Am si cos frumos la bicicleta, nu-mi mai trebuie nimic.
Acu parca mi-e putin asa ca m-am oferit sa gatesc io in seara asta, ca maine plec si am zis sa fac un gest dragut. Poate-mi vine chefu in cateva ore, mai stii :)))
Revin.
misslist
- Acum 2 saptamani, cand incepusem sa fac lista cu ce avem nevoie IN ZA VACANTA, domnu facea fetze-fetze ca ce atata planificare, ca e o amarata de plecare, ca am voie doar 20 de kg, ca io as lua toata casa, etc. Asa ca m-am gandit eu sa o las mai moale si nu m-am mai stresat cu vacanta minune. Sambata am stat toata ziua cu burta la soare si m-a durut in 14. Ieri dupa amiaza, abia m-am urnit sa pun hainele la spalat/uscat, atat de lene mi-a fost. Aseara, si-a adus aminte si domnu ca plecam in 5 zile. Auzi, da daca tu speli azi, cand ai timp sa si calci?... Pai hainele tale ti le vei calca singurel pt ca nu am chef sa calc zilnic dupa ce vin de la munca. S-a dezumflat instantaneu, cred ca daca stateam sa ma concentrez, ii puteam auzi creierii cum faceau plici. Bine, da daca-mi calc io tricourile si pantalonii, imi calci si mie camasile? Ca stii, as vrea sa imi iau cateva in vacanta. Aaaaa deci acu ne intereseaza de vacanta. Bun asa, am acceptat sa ii calc io camasile. Dupa aia, mai sta el mai rumega, mai rumega si tranteste auzi, da o lista cu ce avem nevoie nu faci si tu? Ca sa ne fie mai usor. I-auzi, acu vrem si liste. Bineinteles, asta mi-a dat apa la moara sa ii reamintesc ca tot la concluzia mea ajunge si ca eu am mai mereu dreptate. Totusi, pentru ca m-a mistocarit si m-a numit Miss List, isi va calca singur tricourile si pantalonii. Who is Miss List now??
- Ieri am fost cu nenea sa isi mai cumpere chestii de vara, ca m- am saturat sa il vad cum se uita trist in dulap, analizandu-si cele 50 de tricouri si 10 perechi de pantaloni scurti si sa ajunga la concluzia ca el nu are cu ce sa se imbrace. Asa ca m-am inarmat cu multa rabdare si am plecat in oras. Prin magazine, el se plimba ca o mimoza si stramba din nas la absolut tot ce ii aratam eu. Mereu gasea un defect: nu ii place materialu, nu ii plac culorile, nu ii place modelu etc. Zici ca era cine stie ce celebritate cu 1000 de figuri si imi testa mie rabdarea si nervii. Intr-un final, am gasit cateva tricouri despre care a zis ca sunt OK. Mimoza nu prea suporta sa probeze haine, deja era super plictisit si voia sa le ia asa, fara sa vada cum ii vin. El are impresia ca poarta M, eu STIU ca in general, poarta S. Dupa minute de discutii gen -probeaza! -Nu ca-mi vine turnat. -Dar nu porti M. -Nu ca m-am mai ingrasat. -Bine atunci probeaza sa vad io ca porti M. -N-am chef, crede-ma pe cuvant. -PROBEAZA! Bineinteles, s-a dovedit inca o data ca eu am avut dreptate. Poarta S. :)))
- Azi e luni, vineri plecam si nu avem nimic pregatit. In afara de ziua aia in care m-am dus sa cumpar cele 100 de creme de plaja, nu am facut nimic altceva. Nu stiu unde am hainele de vara, am de calcat sa-mi iasa pe nas, trebuie sa mai ajungem si pe la ai lui de vreo 2 ori sa udam plantele si am o lene in mine ce nu pot sa explic. De fapt, amandoi avem o lene in noi de nu ne vine sa credem. Ieri, eram esuati pe canapea si ne-am ciondanit vreo ora ca nu voia niciunu sa se ridice sa aduca ceva de baut ca ne era prea lene dar muream de sete. Intr-un final, a cedat el, ca io am mai mult exercitiu la lene. Sunt intr-un sictir cronic. De fapt, chiar in acest moment ar trebui sa ma duc sa fac pipi insa mi-e prea lene. Mi-e prea lene si sa respir. Mi-e prea lene sa recitesc tot postu asta asa ca daca nu are niciun sens, e pt ca mi-e LENE!
Revin.
e din neam.
Vorbeam cu maica-mea cat de mult seman cu linia masculina din partea lu tata. Si chiar asa e, de la ea am capacitatea de a scoate 1000 de cuvinte pe minut, iar de la tata &co am 'talentu' asta de a parea fitoasa la prima vedere, chiar daca nu sunt (mereu).
La tataie, tot ce facea el era DEOSEBIT. Chiar asa se exprima. Tot ce atingea sau era proprietate personala, era automat deosebit. Asa auzeai de exemplu, cum iti povestea de o sapa deosebita sau de un soi deosebit de seminte de pepene (nimeni nu mai are ca el). El era cel mai destept intr-o mare de oameni prosti. Era certat cu vecinii, nu numa cu vecinii din stanga si dreapta, ci cu toti vecinii pe o raza de un km pe putin. Daca il intrebai de ce e certat cu ei, iti raspundea emfatic : bineinteles, sunt prosti. A doua lui 'calitate' era ca avea mania sa faca toata lumea ca el. Cine nu se supunea, era automat un prost. Si el nu voia sa aiba de a face cu oameni prosti. Tataie stia sa se ciondaneasca pt orice nu ii convenea, chiar daca avea dreptate sau nu. Isi sustinea punctu de vedere sus si tare si se enerva maaaaxim daca il contrazicea cineva. Il vedeai cum se inroseste in 0,1 milisecunde. El era atotstiutor.
Taicamiu in schimb, e genul tacut. Dar are o privire superioara care te baga in pamant instant. El nu zice ca e deosebit, el deja stie. Este un alt nivel. Nu e genul laudaros, dar are atitudinea aia superioaro- aroganta cateodata. Fostii mei ii ziceau Don Corleone. Scaneaza mereu pe toata lumea si uneori se uita de sus. Daca ii zici ca seamana cu ta-su se oftica la maxim. Asta e injuratura lui. Dar are faze la care chiar seamana.
Pe unchimiu (fratele lu tata) l-am vazut o data cand eram mica, pt ca sta in Franta. Nici ai mei nu l-au vazut mai des. In ultimii ani, am reluat legatura cu el prin intermediul internetului si deja a vizitat Romania de 2 ori pana acum. Nu am putut sa nu mor de ras cand l-am vazut prima oara. Pe langa faptul ca fizic seamana foarte mult cu tata, cel mai mult seamana cu ta-su. Leit. Ca dupa aia sa descopar ca si la caracter seamana izbitor de mult cu tataie, desi a fost crescut de ma-sa. La unchimiu, totul nu este deosebit, ci complicat. Cand povesteste ce mare si tare e el, face asa o fata din aia superioara si adauga ostenit 'e complicat, domne', de parca nu ar putea intelege nimeni. Din nou, atitudinea aia superioara triumfa pt ca da, si el este atotstiutor. Dintre ei doi, unchimiu e copia fidela a lui tataie, desi bineinteles ca nici el nu recunoaste. Si pentru el e injuratura sa semene cu tataie. Culmea e ca tata comenteaza mereu ca vai ce seamana ala cu ta-su, dar in propria ograda nu se uita.
Si ajungem la mine. Nu de putine ori mi-au zis oamenii ca atunci cand ma vad prima oara au impresia ca-s o arfista. Intr-adevar, eu una recunosc, am momente de maxima aroganta. Nu ma mandresc cu ele si incerc sa le tin la minim, insa stiu ca exista. Am momente in care privesc unii oameni de sus, desi nu-mi dau seama de asta. Am momente cand, in sinea mea, consider ca o chestie de-a mea e mai buna ca o chestie de-a lui X (de fapt de la asta a pornit discutia cu mama ca imi povestea de niste prosoape din Ikea si instant am sarit sa ii zic da io am prosoape nush de care sunt super bune, nu lua din alea ca-s naspa ). Am de asemenea multe faze la care vreau sa faca lumea ca mine (de astea am mai zis) si uneori si eu sunt atotstiutoare. Deci pentru curiosi, am rezolvat misterul : e din neam.
Cred ca cel mai misto a fost pentru mama sa ne vada pe toti 3 (eu, tata si unchimiu) discutand la masa de Craciun. Unchimiu povestea ceva despre un scriitor nu mai stiu exact, dupa aia saream io cu gura ba nu ca nu-i asa, in timp ce tata ne privea de sus cu atitudinea aia de ce prosti sunteti toti. Daca ar fi fost si tataie acolo, ar fi iesit cu scandal, ca sigur ar fi stiut el cel mai bine.
Revin.
La tataie, tot ce facea el era DEOSEBIT. Chiar asa se exprima. Tot ce atingea sau era proprietate personala, era automat deosebit. Asa auzeai de exemplu, cum iti povestea de o sapa deosebita sau de un soi deosebit de seminte de pepene (nimeni nu mai are ca el). El era cel mai destept intr-o mare de oameni prosti. Era certat cu vecinii, nu numa cu vecinii din stanga si dreapta, ci cu toti vecinii pe o raza de un km pe putin. Daca il intrebai de ce e certat cu ei, iti raspundea emfatic : bineinteles, sunt prosti. A doua lui 'calitate' era ca avea mania sa faca toata lumea ca el. Cine nu se supunea, era automat un prost. Si el nu voia sa aiba de a face cu oameni prosti. Tataie stia sa se ciondaneasca pt orice nu ii convenea, chiar daca avea dreptate sau nu. Isi sustinea punctu de vedere sus si tare si se enerva maaaaxim daca il contrazicea cineva. Il vedeai cum se inroseste in 0,1 milisecunde. El era atotstiutor.
Taicamiu in schimb, e genul tacut. Dar are o privire superioara care te baga in pamant instant. El nu zice ca e deosebit, el deja stie. Este un alt nivel. Nu e genul laudaros, dar are atitudinea aia superioaro- aroganta cateodata. Fostii mei ii ziceau Don Corleone. Scaneaza mereu pe toata lumea si uneori se uita de sus. Daca ii zici ca seamana cu ta-su se oftica la maxim. Asta e injuratura lui. Dar are faze la care chiar seamana.
Pe unchimiu (fratele lu tata) l-am vazut o data cand eram mica, pt ca sta in Franta. Nici ai mei nu l-au vazut mai des. In ultimii ani, am reluat legatura cu el prin intermediul internetului si deja a vizitat Romania de 2 ori pana acum. Nu am putut sa nu mor de ras cand l-am vazut prima oara. Pe langa faptul ca fizic seamana foarte mult cu tata, cel mai mult seamana cu ta-su. Leit. Ca dupa aia sa descopar ca si la caracter seamana izbitor de mult cu tataie, desi a fost crescut de ma-sa. La unchimiu, totul nu este deosebit, ci complicat. Cand povesteste ce mare si tare e el, face asa o fata din aia superioara si adauga ostenit 'e complicat, domne', de parca nu ar putea intelege nimeni. Din nou, atitudinea aia superioara triumfa pt ca da, si el este atotstiutor. Dintre ei doi, unchimiu e copia fidela a lui tataie, desi bineinteles ca nici el nu recunoaste. Si pentru el e injuratura sa semene cu tataie. Culmea e ca tata comenteaza mereu ca vai ce seamana ala cu ta-su, dar in propria ograda nu se uita.
Si ajungem la mine. Nu de putine ori mi-au zis oamenii ca atunci cand ma vad prima oara au impresia ca-s o arfista. Intr-adevar, eu una recunosc, am momente de maxima aroganta. Nu ma mandresc cu ele si incerc sa le tin la minim, insa stiu ca exista. Am momente in care privesc unii oameni de sus, desi nu-mi dau seama de asta. Am momente cand, in sinea mea, consider ca o chestie de-a mea e mai buna ca o chestie de-a lui X (de fapt de la asta a pornit discutia cu mama ca imi povestea de niste prosoape din Ikea si instant am sarit sa ii zic da io am prosoape nush de care sunt super bune, nu lua din alea ca-s naspa ). Am de asemenea multe faze la care vreau sa faca lumea ca mine (de astea am mai zis) si uneori si eu sunt atotstiutoare. Deci pentru curiosi, am rezolvat misterul : e din neam.
Cred ca cel mai misto a fost pentru mama sa ne vada pe toti 3 (eu, tata si unchimiu) discutand la masa de Craciun. Unchimiu povestea ceva despre un scriitor nu mai stiu exact, dupa aia saream io cu gura ba nu ca nu-i asa, in timp ce tata ne privea de sus cu atitudinea aia de ce prosti sunteti toti. Daca ar fi fost si tataie acolo, ar fi iesit cu scandal, ca sigur ar fi stiut el cel mai bine.
Revin.
cu bulinute
- astazi este prima zi din an cand port sandale. Sunt pe un norisor de fericire ca azi ma lasa vremea sa port si io rochita si platforme. Tot weekendu va fi cald, deci sunt si mai fericita ca o sa pot sa scot cracii la soare un pic inainte de concediu
- am ajuns la concluzia ca 15% din bagaj o sa fie numa medicamente. Nu vreau sa imi asum niciun risc cu floricica de domnu care face cate ceva din orice. Sa nu amintesc episodu Turcia de anul trecut cand 3 zile a mancat paine prajita. Acum am medicamente pt absolut orice, sper sa nu imi faca vreo surpriza si sa se imbolnaveasca de ceva pt care nu am antidot. Ii fac instructaj de acasa: ai voie doar la diaree, stomac, cap, raceala, balonare, zgarieturi in lemne (nu in metale ca antitetanos nu posed). In 11 zile ma astept la orice de la el, la ce sensibilos e.
- 20% din bagaj o sa fie cosmetice, mai mult creme si uleiuri. Am cumparat la creme de plaja de zici ca ne mutam acolo. Am factor de protectie 50, 30, 20, un ulei de plaja cu SPF 6 pt mimoza, luciu de buze cu factor 25 parca, crema pt dupa plaja, crema de corp, unt de corp, crema de maini, crema de picioare. Practic, o sa zemuim in creme timp de 11 zile.
- In weekend intentionez sa aliniez ca la bazar toate hainele de vara, ca sa imi aleg ce iau si ce nu. Toate rochitucile alea pe care vreau si io sa le port macar o data, cer asa mult? O sa fiu pitipoanca hotelului, ce daca nu e mare lucru in afara resortului si viata de noapte e practic nema? O sa fie ca si cum m-as imbraca frumos si as sta acasa. Who cares, o sa fiu o bomboana.
- Mimoza incepe sa dea semne pre-vacanta. In fiecare dimineata scheauna ca un catel ca nu vrea la munca, ca el vrea la soare, ca de ce sa munceasca. E sentimentu ala pe care il aveam cand eram in clasa a 3a si inainte de vacanta as fi gasit orice scuza sa nu ma duc. Asa face el. Numai ca nu-i merge si intr-un final, il vezi cum isi tarsaie picoarele pana la baie, unde ofteaza de nshpe ori ca un om batran muncit de griji. Dupa aia vine inapoi in dormitor unde se uita la mine cu ochisori de catelus trist si incepe sa se imbrace si sa mormaie tot asa ceva legat de munca.
- Pe autostrada au inceput sa apara din ce in ce mai multe specimene. Daca inainte ma enervau mosii inceti, acu ma enerveaza rulotele. Parca au iesit din pamant, nenicule, foarte multe rulote. Nemtii in Olanda si olandezii in Germania. Ce pana mea se intampla? Practic, acum prima banda e ocupata de tiruri, mosi inceti si rulote. Garla de rulote. Unde s-or duce nenicule? Ei considera ca stau 'in natura' daca isi trantesc rulota cu toate utilitatile intr-un camping de fite unde se conecteaza la curent si apa. Dar ei stau in natura. Plm, natura e aia cand ma duceam cu ai mei cu cortu in mijlocu padurii in munti la cuca macaii de nu te stia nici pulea, cand cumparam branza de la ciobanii locali si beam apa de izvor (NEIMBUTELIATA!). Ce pana mea treaba e aia sa te duci sa mirosi basinile alor mosi ca tine intr-un camping de 2 pe 2, da cand vii acasa sa zici 'am fost in natura'.
revin.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)