Amintiri cu caca

Nu stiu de ce mi-am amintit asta acum, dar cum sharing is caring, here it goes:

•  Eram la munte cu ai mei si cu un fost. Care fost la momentu ala era foarte proaspat, eram in perioada aia cand incercam sa il impresionez cu cat de magnifica sunt eu, sa nu cumva sa isi dea seama cu ce psihopata se combinase de fapt. Cred ca aveam in jur de 18 ani sau pe acolo, cert e ca pe vremea aia aveam impresia ca nimeni nu mai e ca mine. Dar nimeni. Dupa un gratar minunat pe marginea unui rau, nu mai stiu exact de ce, ideea e ca am inceput sa ne alergam pe acolo pe mini-damburile alea intr-o leapsa stupida. Bineinteles eu, ca o zana, cu pletele in vant, zburdam ca o caprioara gratioasa ( de fapt imi imaginam scenele alea din filme cand ea alearga asa sexy yum yum), moment in care ma trezesc din feerie muscand o bucata de iarba si luand-o rapid la vale cu viteza luminii. In concentrarea mea sa fiu sexy, se pare ca am considerat ca e un fleac sa mai belesc si ochii asa ca am alunecat pe ceva. Care ceva era o ditai balega proaspata de vaca, care se intinsese  uniform pe toata partea stanga, inclusiv in par. Ar fi fost cum ar fi fost, daca aveam haine de schimb dar evident ca nu aveam, doar era o excursie de o zi. Toata minunatia mea s-a dus naiba intr-o secunda si tot drumul pana in Bucuresti am condus cu geamurile laaarg deschise si cu stomacurile punga.
• Final de clasa a 12-a, evident: banchet. Ceea ce a presupus o luna de pregatiri: rochia, pantofii, manichiura, coafura, absolut tot. Bineinteles, drama vietii a fost cand coafeza mi-a spus ca isi luase  concediu in perioada aia. Telefoane, interventii, ok, hai treaca de la ea, ma coafeaza daca ma duc la ea acasa. O ora si ceva am stat protapita pe scaunu ala, timp in care m-a motzat, dezmotzat, aranjat, tapat, tone de fixativ, spume, cleiuri, tot tacamu. La final, aveam o freza de toata frumusetea,  numai buna de admirat. Dupa toate astea, ramasese doar sa ma duc acasa, sa imi pun rochia si sa o zbughesc spre bal.  Numai ca la iesirea din bloc, am primit un cadou generos de la un porumbel, fix in mijlocul coafurii. Ce era sa mai fac, m-am intors, am curatat ce se vedea si am plecat spre Marriott. Asa ca banchetul de a 12-a l-am petrecut cu parti de caca de porumbel in cap, ca sunt sigura ca nu curatasem tot! 

Revin.