Sensation

Liniste ca ma duc la Sensation. 

Mi-am inceput ziua prost: Prydz ne-a dat teapa. Cica vine unu..Picotto sau ceva de genu, l-am youtubit, pare sa fie mai pe hardstyle.. orice ar fi, nu se compara cu Prydz.

Sa ne intelegem: ma duc pt ca stiu cu ce se mananca. Pentru 3 DJ in ordinea preferintelor : Hardwell (care, ca sa vezi e ultimul), Fedde si Prydz. Acum ca Prydz ne-a aratat degetu ca vezi doamne e bolnav, au ramas 2 pe lista mea. Buni si aia, n-am ce zice.

Pe Hardwell l-am mai auzit live si l-am iubit. Sincer, daca ar fi venit si Afrojack nu mi-ar mai fi trebuit altceva. Sau macar un Laidback Luke. Sau..un Diplo. Sau.. un Vato Gonzalez .

Am asteptari foarte mari de la acest event si sper sincer sa nu fiu dezamagita. Sper ca stirea pe care am citit-o de dimineata sa fie singura bila neagra pe care o primeste Sensation de la mine.

Revin.

Bronz Organic : BULLSHIT!

Si am fost draga sa ma bronzez si eu organic. Pot rezuma experienta intr-un cuvant, dar prefer sa detaliez.
Imi fac programare la un salon la ora 11:30 dimineata, SAMBATA. Ok. Cu o zi inainte, scormonesc internetul, ma documentez, citesc pareri, tot tacamul.
Sambata dimineata la 9:20, dupa o noapte de party (La multi ani, Iubi!), cine isi facea scrub? Exact, eu eu eu.
Dupa o cafea si niste apa rece pe fata pt trezire, ajung intr-un final la 11:30 la salonul cu pricina. Ma ia tanti aia in primire si incepe sa ma vopseasca. La final, uitandu-ma in oglinda, mi se parea ca arat minunat astfel ca, i-am mai dat si 15 lei spaga.
In masina, nu mai puteam de dragul meu ce ma admiram, vai ce frumos arat, cat de bronzata sunt.
Ajung acasa, ma schimb in haine largi, conform instructiunilor si ma apuc sa imi fac de lucru prin casa.
Pe la un 3 jumate asa, o vad pe mama ca se strica de ras uitandu-se la mine. Banuind motivul, ma duc sa fac inspectie. STUPOARE! Aveam o culoare de zici ca mancasem toata viata morcovi. Pe langa asta, aveam si pete pe TOT CORPUL inclusiv pe maini de zici ca nu ma mai spalasem de 100 de ani.
EVIDENT ca am sarit in cada in secunda 2, ca sa mai salvez ce se putea. Am stat acolo vreo 30 de min, timp in care am folosit juma de tub de scrub. Aceasta actiune am repetat-o si ieri, pt ca zici ca aveam icter.
Pot sa afirm ca astazi arat uman, icterul este pe jumatate vindecat. Bineinteles ca azi sunt la munca in maneca lunga si cu esarfa, nu de alta dar nu as vrea sa imi sperii colegii.
Long story short, bronzul organic este un cacat portocaliu!

Revin.

troupeau, Herde, flock, kudde, rebaño

Da stiu, s-a scris foarte mult despre metroul bucurestean. Nu prea am vazut sa se scrie insa despre ce se intampla cand se iese de la metrou. Pe mine personal partea asta ma scoate din minti. Mai ales dimineata.
Urasc oamenii care urca suuuper incet pe scari (mai ales dimineata) si nu s-ar clinti un metru mai acote ca sa poata trece lumea din spate care se grabeste. Culmea, cateodata se face asa ca un fel de zid de oameni moscaiti care tin oamenii din spate pe loc. Mor pe faza asta. Eu sunt o persoana grabita din fire si mai ales dimineata am toate motivele sa grabesc pasul. Nuu frate aia stau la plimbarea de dimineata, parca ii si vad in stare sa isi aprinda o tigara si sa isi savureze cafeaua in timp ce in spatele lor e ditamai turma. In plmm du-te frate in parc fa-ti siesta, sau du-te mai pe dreapta, dar nu sta in mijlocul scarilor ca esti un obstacol pe care toata lumea il injura. In dimineata asta am luat si o cazatura de toata frumusetea pe scari pentru ca o tanti care avea o fusta d-aia de tiganca s-a hotarat sa se opreasca brusc pe scari ca sa ii spuna prietenei ei nu stiu ce cacat. Bineinteles ca i-am calcat pe fusta si m-am impiedicat de ea si tot eu sunt de vina ca nu ma uit pe unde merg. Fa, graso! In pana mea sunt constienta ca ti-e super greu sa iti urci tonele alea pe scari dar du-te pe dreapta idioato, ca unii oameni se mai si grabesc! Mai sunt aia care se imbulzesc sa intre in fata ta, eventual iti mai iei si un cot in gura ceva si dup-aia pe scari zici ca sunt in slow motion. Ce plm, acum nu te mai grabesti? Urca mai cu talent acum daca tot m-ai calcat pe picioare ca sa fii tu inainte.
Mai e categoria aia de oameni care pe scarile rulante, stau. Pur si simplu stau si asteapta sa ii duca scara sus. Nu conteaza ca sunt pe stanga scarii, pe unde teoretic ar putea urca oamenii mai grabiti, asa ca mine. Nu. Ei stau linistiti. Eu in spate, scot fum pe nari.
Oameni buni, sa ne intelegem, nu am o placere imensa sa stau in turma aia care se formeaza pe peron si de aceea ma grabesc cat pot ca sa ies mai repede la aer. Celor carora le place in mod deosebit turma, le recomand China.

Revin.

meditatiiiii :)

Am vrut sa scriu despre acest subiect de mult, dar n-am avut timp.warning! postare lunga!

Fac meditatii de la varsta de 5 ani. Maica-mea, care ma vedea vreun mare geniu in devenire a zis ca e timpul sa invat limba engleza. Mi-a luat deci meditatoare de engleza (cea mai tare femeie care exista si care logic, nu mai e in tara). In timp ce aia la gradinita invatau “alligator” eu eram la stadiul de format propozitii. Prin viata mea s-au perdindat cred ca 4 sau 5 meditatoare de engleza timp de 10 ani de zile, de 2 ori pe saptamana. In mod sigur primii ani de meditatii m-au ajutat foarte mult, insa dupa clasa a VI-a in colo, nu mai garantez.
Alt rand de meditatii au venit in clasa a III-a, cand nu puteam intelege impartirea. Maica-mea, care nu are rabdare deloc, dupa sesiuni nesfarsite de explicatii si desene, a capitulat. De fapt, ca sa fiu sincera, toti din familie s-au chinuit sa imi explice impartirea pentru ca erau oarecum jigniti ca nu se prinde nimic de mine. Deh, asa e cand ai familie de economisti, mai exact bunicu, bunica, tata, mama. Ma rog, cert e ca mi-au luat meditatoare. Meditatoarea era o invatatoare de la o clasa paralela, la care ma interesa mai mult sa analizez stilul vestimentar decat ce-mi explica ea acolo cu deimpartitul si restul. In clasa a V-a, s-a decis ca-mi trebuie alta profesoara de meditatii, mai exact profa de mate de la ora (a real bitch if you ask me). Si uite asa, in clasa a V-a si a VI-a aveam note ok la mate, destul cat sa se declare maica-mea multumita. Ca sa clarificam, eu in clasa a VI-a aveam déjà de 2 ori pe saptamana engleza (a cate 2 ore) si o data mate (a cate 2 ore). Deci 6 ore de meditatii ca popa si mai exact 3 zile pe saptamana ocupate dupa ore. In clasa a VII-a, maica-mea a zis ca e vremea sa imi schimbe profesoara de mate, deci a renuntat la serviciile biatchei. Bineinteles ca acest fapt a avut ca efect scaderea dramatica a notelor mele la matematica (abia reuseam sa trec cu 5). Maica-mea zicea ca e vina profei ca e o vaca, eu stiam ca sunt tufa si ca nu stiu nimic si d-aia iau notele alea, deci am luat un alt meditator, cu care aveam ore de 2 ori pe saptamana, a cate 3 ore! Omul ala este singurul care a reusit sa ma faca sa pricep ceva si care imi dadea ca tema capitole intregi din culegeri. Dovada a venit la capacitate, cand am luat un 8,30 de toata frumusetea. Asa deci in clasa a VII-a, aveam déjà 4 zile de munca dupa ore, adica 4 ore de engleza si 6 de mate. Clasa a VII-a si “capacitatea” au mai adus o ora de meditatii ca sa fie saptamana completa, la romana de aceasta data. Maica-mea pompa bani ca disperata, eu abia faceam fata, mai era si examenul ala care ma scotea din minti, eram foaaaarte aproape de a ceda psihic.
In clasa a IX-a i-am zis maica-mii ca eu nu mai fac nicio meditatie ca si asa sunt la uman si romana chiar imi placea. M-a lasat in pace pana intr-a X-a, cand m-a tocat la cap sa fac meditatii la germana “ Ce mai faci mai mama, doar cu engleza? Cine se mai angajeaza doar cu engleza?”. Asadar, intr-a X-a si a XI-a am facut meditatii la germana. Logic ca nu s-a prins absolut nimic de mine, doar aveam telenovelele mele zilnice (nu, nu la TV). Intr-a XII-a, mi-am luat meditatii si la romana, ca sa scap de gura maica-mii in primul rand, dar si pentru ca profa imi era nespus de draga. Sa nu cumva sa credeti ca am renuntat la germana! Nu, nu... doar am dat BAC-ul la germana oral! Daca ma intrebi acum, mai stiu fix vag.
Acum, scapand de periplul asta cu meditatiile, ( sa faci meditatii timp de 14 ani e ceva) pot spune ca ne mai puteam lua o casa cu banii aia. Nu stiu sa estimez nici la aceasta ora cat de eficiente au fost. Intr-un fel o inteleg si pe maica-mea, ca ea saraca mi-a vrut binele. Nu e nici vina profesorilor din scoala, in afara de mate la care chiar nu ma descurcam. Nu a fost nici cel mai mare chin, dar nici cea mai mare placere ever. Dar ceea ce pot spune cu mana pe inima este ca nici la ora asta nu stiu mate asa cum ar trebui )))


Revin.

Sticky hair?

Astazi, cu ochii impaienjeniti de somn, ma indreptam spre metrou. (Da, veti observa ca in orice relatare de-a mea care include dimineata, voi folosi termini de genu fucked-up, moarta de somn, zombie, etc. Not a morning person!) Asa si cum mergeam eu, trece pe langa mine o tipa. Mi-a atras atentia instantaneu rochia ei superba si tunsoarea putin nonconformista (desi nu`s chiar pentru, I`m a classic what can I say). Eram foaaarte curioasa sa ii vad si fata, sa verific daca era asa cum imi imaginasem. Cand s-a oprit la chioscul de ziare, mi-a confirmat teoria: era draguta, cu trasaturi interesante. Nu trec 2 minute, ca trece val vartej pe langa mine, fugind sa prinda autobuzul. Si atunci am vazut: pe talpile superbelor sandalute tronau etichetele portocalii de prêt. De ce ai face asa ceva?
Chestia asta mi-a amintit de o alta problema de-a mea.
De ce tipele blonde au impresia ca parul lor de pe maini nu se vede si cresc adevarate rezervatii naturale?(se aplica si la mustata). Adica cum, parul lor e incognito sau cum? Am vazut nu stiu cate tipe in rochii pretentioase de seara, cu nu stiu ce accesorii fistichii si parul coafat in cele mai interesante moduri DAR cu par en gross pe maini.. Daca ai par blond nu inseamna ca nu ai par deloc! Comprende?
Revin.

neigh(bour)s

Ah vecinii, cine nu i-a injurat macar o data in viata? Fie ca gatesc mancare imputita, fie ca asculta mizerii, fie ca si-o trag prea zgomotos, fie ca ti-au inundat baia, fie ca trantesc toate alea si se cearta non stop, fie ca au copil mic urlacios sau pur si simplu nu iti place fata lor, trebuie sa recunosti ca ai avut ganduri injurioase la adresa lor cel putin o data.
Vecinii din blocul in care am stat 20 de ani, nu aveau prea multe defecte. Excluzand mirosurile de peste imputit din weekend si minore certuri, era chiar ok. Vecinii de sub mine aveau o bebelusa pe care cand o vedeam pe afara imi venea sa o mananc: bucalata cu ochi mari albastri, bucle blonde si un zambet lipsit de griji sau de „oops I just pooped my pants”. Noaptea insa, monstrul din acea fetita mica era in schimbul 3: cel putin 2 ore de urlete. Unde credeti? Chiar langa calorifer. Unde credeti ca era localizat patul meu? Da, langa acelasi calorifer, insa un etaj mai sus. Practic, daca stateam langa ea, cred ca se auzea mai incet. Tevile alea de bloc imputit comunist amplificau sunetul in asa hal incat o auzeau pana si ai mei, din celalalt dormitor. Recunosc, ajunsesem sa o urasc. Noaptea parca eram la armata. La aceeasi ora o apucau pandaliile, cand mi-era mie somnul mai dulce, pe la un 4 asa.
Acum, stau provizoriu intr-un apartament la cateva blocuri distanta. Aia mica? De vis. Am ajuns sa suspin dupa ea. Tot vecinii de dedesubt sunt modelul de vecini pe care sa ii urasti. Parca sunt facuti pentru asta: sa fie vecini urati. Le au pe toate: mancare imputita, manele, rap, hip hop (anii 2000), cocalareli de pe vremuri (gen Laura Andresan, „Escaladeaza muntele Venus”), si-o trag ca iepurii intr-un scartza-scartza continuu (she`s faking it, sunt 100% sigura) si tipa vorbeste la telefon ore in sir sub geamul meu despre ce bluze si-a mai luat din piata, ce reduceri sunt in IDM (?!) si despre maciuca lu gagicasu care cica e dezamagitoare (de unde am dedus ca e o facatura asta cu sexu lor). La inceput m-am amuzat, imi sunam prietenii sa asiste si ei la showul vecinilor, poate-poate ii conving sa pun taxa pe intrare si ei sa si plateasca. Dupa aia am inceput sa ma enervez. Sa ma trezesc cu Pustiu de Haualeu la 9 dimineata sambata, este o mare problema pentru ca s-ar putea sa imi explodeze o vena in cap si sa nu mai raspund de faptele mele.
Culmea, a ajuns la urechile mele ca si ei s-ar plange de mine, ca cica i-ar deranja ca merg cu tocuri prin casa (who the fuck doesn`t?) si ca interpretez in dus melodii deja consacrate (Powepuff intro, Pinky and the Brain, Thumbelina, Coco Jumbo) la un volum prea ridicat. Cica, ce se fac ei cu mine?
Totusi cand ma voi muta la curte, situatia va fi schimbata si nu prea. Adica nu imi va topai nimeni in cap si nu voi mai auzi scartza-scartza, insa vecinii de acolo sunt batrani si au animale. The usual: porci, gaini, vaci si parca aveau si un cal, nu mai stiu. Voi fi inconjurata de miros de balega dar macar imi voi admira gazonul din camera mea cea noua!
Revin.

Luni.

Long story short, n-am mai scris pt ca mi-am schimbat jobu` si nu mai am nici timp, nici chef.

Acum ca am lamurit acest aspect, sa va spun ce m-a indignat azi. Deci eu cred ca ar trebui sa fie anumite ore la care sa fie permis sa nu porti centura, daca si numai daca traficul este atat de infect incat un melc batran care isi face siesta trece razant pe langa tine si-ti striga “eat my dust, you fucker!”.

Imagine: eu in lalamobilul fara AC (adica are, da fac economie). Location: Charles de Gaulle. Ora: 18:04. Final destination: Crangashintogn. Temperatura: 30+. Conditii atmosferice: Soare torid. Clauze agravante: dacia din fata imi baseste noxe in nas + centura de siguranta care se freaca de pielea mea transpirata. Cotabita in cuptor, the sequel. Viteza medie: 15 kmh (cu indulgenta).

Ok. De ce as purta centura in situatia asta? Adica, singurele modalitati in care as putea sa mor ar fi:

A. Sa cada un meteorit peste masina mea

B. Sa am o bomba in masina

C. Avada Kedavraaaa!!!!

D. Sa isi gaseasca Sauron inelul la mine

E. Sa isi exercite Magneto fortele

F. Sa traga politistul din intersectie o basina (that`s a killer)

Ce legatura au aceaste scenarii cu traficul? Nici una!! Asa ca, pe principiul “parcare cu plata de la 8:00 la 23:00” sa existe si aceasta exceptie cu centura, de la 16:30- 19:30 daca si numai daca imprejurarile sunt similare cu cele descrise mai sus.

G. Sa fie prea multa muzica proasta la radio “Lookin’ hot, all done up, Party till the break of dawn Move in groups, leave in twos..” Blaaaaaaaa

Elapsed time: 1h. (in conditii normale, ar fi 10-12 min)

Rezultat: mi-a mai murit un neuron si mai am putin si ma bronzez cu centura!

Nu stiu daca revin.

Puff Puff Pass

Pasiv, stateai si fumai o tigara in timp ce viata ti se derula prin fata ochilor. Voiai sa retusezi cate ceva pe ici pe colo, dar din comoditate, preferai sa continui sa privesti. Lucrurile isi urmau cursul, cu mici opintiri care treceau de la sine si nimic nu iti tulbura linistea. Uitasei cat de perisabile sunt relatiile dintre oameni si intrasei in rutina zilnica fara sa observi nevoile din jurul tau. Intr-o zi, ceva s-a schimbat. Te-ai trezit singur, tu cu tigara, neintelegand ce s-a intamplat cu piesa ta. Parca ieri citeai despre personaje .Totul s-a terminat asa de brusc! Ce sa faci? Ce sa faci? Te framanti, neintelegand ce a mers prost. Iti termini tigara si dai vina pe ea ca ti-a distras atentia. O arunci cat colo si nu mai stii cum sa te intorci in viata ta. Ai face ceva, dar nu stii ce. Incerci sa te intorci pe scena dar piesa e de mult terminata. Te duci in culise si vezi o umbra indreptandu-se spre iesire. Alergi disperat sa afli raspunsul, o ajungi din urma si o bati pe umar. Umbra se intoarce si ramai socat: esti tot tu, umbra din viata ta. Intrebi, ca prin vis, cum te-ai descurcat.
-Nu fii spectator in viata ta.


Revin.

schimbari

Oamenii reactioneaza total diferit la schimbari. Sunt aceia care la cea mai mica schimbare sunt debusolati, luati pe nepregatite si isi doresc cu nerabdare sa revina back on track, la normal. Sunt aceia care schimba cate ceva la saptamana, care se plictisesc inainte sa iti dai seama, care niciodata nu se multumesc cu nimic si care cauta schimbarea de dragul schimbarii.
Mai sunt cei care simt nevoia de schimbare in momente cruciale, cand simt ca ceva nu mai face click, ca ceva lipseste, ca trebuie sa actioneze cumva. Eu fac parte din aceasta ultima categorie.
In aceasta perioada trec insa prin unele tranzitii, care nu au nicio legatura intre ele, pur si simplu asa s-a intamplat, dar mie una mi se pare asa putin coplesitor.
Nu eram de mult timp multumita de jobul meu, acumulasem multe frustrari, ganduri negative, nemultumiri si alte asemenea. Mi-am gasit, in mod uimitor, ceva care pare super ok, intr-o mutinationala, nu zic mai mult, sa vedem cum e. Azi mi-am depus demisia si nu a fost deloc greu sa imi dau seama cui ii pare rau ca plec si cui ii e asa putin ciuda sau a afisat asa o parere de rau ipocrita. Ma rog, asta e off topic.
Ideea e ca schimbarea jobului s-a suprapus cu noul meu statut single si cu faptul ca m-am si mutat singura. E super ciudat, nu spun aiurea sau nu stiu cum, ador sa stau singura, desi nu ador sa fiu single. Simt ca e finalul unei etape din viata mea si ca am luat totul de la capat (de la un nivel putin mai sus). Stiu, fresh new start suna super! Dar nu stiu de ce am atatea ezitari, intrebari, dezamagiri, asteptari, etc.

Poate asa ar si trebui sa se intample, poate nu e ok sa fii sigur pe tine 24/24, poate e ok sa nu ai control 100%, poate e ok sa te mai ia si pe nepregatite....

Revin.

Diego: Save your breath Sid, you know humans can't talk!

Domne, mie-mi plac jucariile de la Happy Meal de la Mec. E ceva gresit? Mie nu mi se pare! Ieri am aparut cu Linda, iubita lui Rio. Ce reactii la birou! Si de aici am ajuns la subiectul filme.

Sa ne-ntelegem: mie-mi plac fimele de animatie si desenele animate Disney! Mult de tot chiar! Le urmaresc cu sufletul la gura, plang , le stiu soundtrackurile, ma indragostesc de anumite personaje si rad cu gura pana la urechi atunci cand e cazul. E ceva gresit? Maybe, dar nu mi se pare. Ice Age mi-a deschis apetitul pentru animatii, pentru ca inainte imi placeau desenele animate Disney exclusiv (chiar daca A Bug`s Life mi se paruse interesant, dar putin ciudat pentru acea vreme). Ice Age cu nebunul de Scrat au un loc aparte in inimioara mea cinefila, de unde nici nu ma gandesc sa ii scot pentru ca, de ce sa nu spun, l-am vazut de cel putin 30 de ori. Recunosc, sunt si filme de animatie facute mai naspa gen Bolt, Cloudy and a Chance of Meatballs, etc. Dar asta nu inseamna ca nu ma duc la ele! Chiar daca nu sunt cele mai reusite, e datoria mea sa sustin genul!

Dar, CUM sa nu iti placa Rio, Shrek, Ice Age, Open Season (numai 1, ca 2 e cam..meh..), Madagascar, Over the Hedge, Tangled, Garfield, Despicable Me, Megamind, Finding Nemo, Monsters Inc, Ratatouille,Horton hears a Who, A Shark`s Tale, etc. Sunt amuzante, vesele, colorate, cu presonaje remarcabile, cu actiune interesanta si cu mesaj pozitiv. De ce m-as uita la un horror sa nu pot dormi noaptea, cand pot sa ma distrez la o comedie sau la un film de animatie? Bine, aici as adauga si non- animatii precum Grinch, Piratii din Caraibe etc..

Chiar daca am crescut, am copilarit cu Pocahontas, Jungle Book, The Aristocrats, Little Mermaid, Robin Hood, Peter Pan, Alladin, Cinderella, Lady and the Tramp, Dumbo, Sleeping Beauty, Lion King, Beauty and the Beast, Bambi, Bernard&Bianca, Thumbelina, Anastasia (chiar daca nu e productie Disney), Snow White, Tarzan etc. Cum pot sa nu imi aduc aminte cum ma imbracam eu in Ariel si cantam I want more din toti plamanii in timp ce mama imi facea prajiturele si se distra copios? Cum sa nu apreciez desenele astea care sunt de super calitate si m-au invatat primele cuvinte in limba engleza? Cum sa uit prima mea iubire, Eric (din The Little Mermaid) , cum suspinam eu la finalul filmului si ma imaginam o Ariel bruneta casatorindu-se cu iubirea vietii, printul Eric. Dar cel care are legatura si cu gusturile mele actuale este John Smith al lui Pocahontas.. need I say more? Ideea e ca am vazut filmele astea de zeci/sute de ori si inca le-as mai vedea. Care e problema?

Adica ok, nu imi plac filmele horror deloc, dar imi plac comediile, unele filme de actiune, filmele siropoase, unele thrillere sau chiar unele drame desi mai rar. Dar genul care ma face intotdeauna sa zambesc... tot animatia e. Macar prin filme sa mai copilaresc si eu daca tot am viata de adult cu job, facturi, intretinere si alte asemenea.

Revin.