Pentru majoritatea oamenilor care folosesc mijloace de transport in comun (in special R.A.T.B), iarna este un adevarat cosmar, din cauza personajelor devenite deja pitoresti si pe care noi le cunoastem sub numele de aurolaci sau homeless people . Faptul ca sunt homeless nu ar fi o problema, daca nu ar emana anumite mirosuri carora si cel mai rezistent nas le-ar ceda... poate si din cauza combinatiei letale de miros de transpiratie + urina (sau pachet complet) + nelipsita punga de aurolac .
Pe timpul iernii ,ei circula frecvent in autobuze/tramvaie transformandu-le usor in acasa ,iar astfel ii putem vedea : dormind, mancand, aranjandu-se, imbracandu-se , admirandu privelistea din ”fata casei” sau chiar purtand discutii incitante cu ”musafirii”. Bineinteles, minunata locuinta este oferita gratuit, pe interval orar limitat, iar ca masura de securitate se opteaza cel mai des pentru mirosurile mentionate mai sus, completate de un aspect sauvage , rebel. Din cate am observat, majoritatea locatarilor sunt tineri,iar unii par impacati cu situatia .In schimb, altii sunt suparati pe ”vecini”, frustrati ca nu primesc niciun ajutor dar nici nu doresc sa faca ”ei” ceva in aceasta privinta : ” Sa-mi dea statul” . Nu voi ridica problema implicarii statului in aceste cazuri, pentru ca discutia ar deveni prea lunga si pentru ca parerile sunt variate si contradictorii . Vrem nu vrem, ne place nu ne place , ei exista ubicuu si neconditionat.
Pentru mine, ca (wannabe) sociolog , este extrem de interesant de urmarit reactia sociala ( doamne cochete ultragiate de ”prezenta”, liceeni amuzati sau indiferenti, batrani care ii privesc compatimitor sau tineri care au cele mai diferite reactii : dezgust, uimire, curiozitate, mila, etc) si , de asemenea ,migratia calatorilor catre alte parti ale autobuzului, departe de ”focar”.
Bineinteles, pe aceasta tema cred ca toata lumea are o parere pro sau contra si uneori mai vezi deontologi la televizor care o disputa in cele mai simandicoase cuvinte
N-as vrea sa pornesc o polemica pe acest subiect, dar voi incheia cu asta.
Revin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu