Acum vreo luna, cand inca ma gandeam febril la nemurirea sufletului, dar mai ales la ce sa ii iau mimozului de ziua lui, din absoluta lipsa de inspiratie, l-am intrebat cam ce ar vrea de la mine. Dupa eternele nimic, iubire, pe tine, blabla a capitulat si a zis in sfarsit ca ar vrea si el un rucsac frumos asa (as in mai de hipsterasi) cu care sa se plimbe el cand mergem prin city breakuri sau mai stiu io prin ce scurte vacante. Nu pot sa spun cat de mult m-am bucurat, pt ca mereu ma face pe mine catarul lui, adica imi paseaza mie portofelul, cheile si ce cacaturi mai are de carat dupa el.
Intre timp, m-am reorientat si i-am luat un cadou mai cool decat ceea ce ceruse el, dar nu a renuntat la ideea ca el vrea rucsac, asa ca l-a pus pe wishlist-ul pentru ai lui si sor-sa.
Weekendul trecut, am mers frumusel la shopping mai ales pentru mimoz, ca eu tot imi iau chestii, dar el considera ca are destule haine si uraste sa mearga la cumparaturi. Nu pot sa explic cum am zis ca imi explodeaza o vena cand il vedeam cum stramba din nas la tot ce ii aratam. Same old: prea dungat, prea patratic, prea boring, prea plm, intelegeti ideea. Nu sunt o persoana rabdatoare, iar el intinde coarda la maxim. La un moment dat, exasperata de fitele interminabile, am intrat intr-un magazin si i-am zis clar ca nu iesim din magazinul ala pana nu isi ia chestii de acolo. Si am inceput sa ii selectez haine, ca la copiii aia mici. Le-a probat, le-a aprobat (cred ca mai mult de frica privirii mele amenintatoare) si dupa aia l-a vazut: pe el pe rucsac. Fix cum si-l dorea. Vai, ce bucurie! Ceva ce ii place, aleluia a dat domnu m-am inchinat cu ambele maini. Si l-a luat si a pus hainele cumparate in el. Daca inainte sa intram acolo se tanguia ca el vrea acasa ca il dor picioarele blabla (nu, nu are 3 ani), acum era plin de energie si ma freca pe mine la icre sa ne mai plimbam. Printre picaturi, ma intreba la 2-3 minute ' da nu-i frumos?', 'da nu-i asa ca iti place?'. Evident, despre rucsac era vorba. Am facut elogiul rucsacului vreo 2 ore. Dupa aia seara, a venit sor-sa in vizita si instantaneu a scos rucsacul si l-a aratat mandru. Va dati seama ca sorsa a fost la modu 'da plm e un rucsac, nice'. Mimozul a fost vizibil ranit de reactia sora-sii, dar n-a mai continuat.
Maine plecam in Anglia (ca asta e cadou meu pt el) si ghiciti ce? Vrea sa ia rucsacul bagaj de mana. KLM-ul, spre deosebire de boii de la Wizz, ne lasa totusi sa ne luam bagaje de mana mai de doamne ajuta (adica alea standard), nu 2 cacatele mici mici. Bineinteles ca m-am opus rucsacului pentru ca putem lua un bagaj mult mai mare. Jale mare, domnule, jale mare. Problema nationala. Intr-un final, a acceptat sa mergem totusi cu 2 trollere, dar stiu ca deep inside este trist. :)))
Revin.
