Sunt genul care se plictiseste repede. De stilul de imbracaminte, de tunsori, de machiaje, de seriale etc. (De oameni nu ma plictisesc, decat in cazul in care sunt extrem de plictisitori si neinteresanti)
Nu am scris posturile cu parul degeaba. Ca ma trecuse un gand sa fac o schimbare si mi-am amintit instantaneu de experientele neplacute.
Am uitat sa mai mentionez, ca DE FIECARE DATA inainte de un eveniment cat de cat important, am luat decizia sa fac o schimbare. Sa ne amintim de exemplu, balul bobocilor din facultate cand am optat pentru cel mai neinspirat breton si arat ca un soarece tampit in toate pozele (si mai am exemple garla, dar nu asta e subiectul).
Anyway, e momentul ala din an in care ma freaca sa fac o schimbare. Gen m-as tunde bob lung asa, dar stiu ca as regreta pentru ca bobul presupune placa de cele mai multe ori, iar eu nu am rabdare sa fac asta dupa fiecare spalare. Ori acum, ca am parul lungulet asa, doar bag uscatorul in el si face volum si gata, sunt sexoasa. Alta chestie e aia ca de fiecare data cand am facut schimbari majore, le-am facut pentru ca a fost imperios necesar. Si de aia nu mi-a parut rau, ca ma gandeam mereu ei, decat sa stau cu un mop in cap, mai bine asa scurt si sanatos. Faza e ca acum arata bine, nu e deloc nevoie sa il tai la jumatate, ca e sanatos. Si tocmai de aceea stiu ca o sa-mi para rau, dar nu as recunoaste asta in veci pentru ca sunt un om cu capul pe umeri care isi asuma deciziile.
Nu vreau sa ma vopsesc, stim cu totii de ce. Plus ca daca m-as vopsi si ar iesi bine printr-o minune, dupa aia ar trebui sa ma vopsesc in mod repetat. Cumva, as deveni dependenta de asta si stim foarte bine ca dependenta la mine e mereu la modul ala extrem, ca eu nu prea am cai de mijloc.
Si atunci, ce sa ii fac? Breton drept mi-am facut prin vara, deci e fumata varianta asta.
Pfff dileme, dileme.
Revin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu