Cred ca maica-mea stie cel mai bine cat de psihopato-obsedata pot fi.
In clasa a VIII-a, mi s-a pus mie pata ca vreau suvite blonde ca Andre. Dupa sute de rugaminti la maica-mea, intr-un final, la inceputul verii, a cedat. Ne-am dus impreuna la Big si am cumparat pudra care trebuia sa faca toata smecheria, m-a impachetat la maxi- taxi ca mergeam la bunici si mi-a zis sa o astept, ca vine ea in weekend si imi face suvitele. Ca o fata cuminte, am dat din cap aprobator. Nu mai stiu ce zi era atunci, insa stiu ca imediat ce am intrat pe poarta, mi-am aruncat bagajele in casa, am fugit in 'baie' dupa o periuta de dinti si m-am apucat singura sa imi fac suvite. Toate astea s-au intamplat atat de rapid, ca bunica-mea nici nu a apucat sa zica ceva. In agitatia aia (din capul meu si produsa de mine), am fleoscait pudra aia cum am nimerit si cu miscari nu prea precise, am trantit niste suvite late de cate 2 degete. Dupa ce am considerat ca am asteptat destul, m-am spalat pe cap nerabdatoare sa vad rezultatul. Rezultatul, absolut DEZASTRUOS: pesemne ca pe alocuri imi scapase maglavaisu ala pe scalp, ca aveam niste pete de dalmatian in crestetul capului de toata frumusetea. Apoi, grosimea suvitelor era total inegala, iar culoarea era un galben pui de-ti venea sa vomiti. Dezamagita total, am asteptat-o pe mama sa repare dezastrul produs de mine. Maica-mea insa m-a pedepsit refuzand sa ma vopseasca, astfel ca toata vara am aratat ca un pui de tigan iesit din cea mai jegoasa mahala. Abia cand am inceput liceul i s-a facut mila de mine si m-a vopsit uniform.
Va urma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu